La capitolul sustenabilitate, mulți oameni se confruntă cu diverse provocări ce țin de prioritizarea activităților și a comportamentului de consum, iar aceste aspecte sunt dependente de cele mai multe ori de timpul liber de care dispune fiecare persoană. În timp ce unii se simt mai mult motivați în a-și direcționa timpul liber pentru a ajuta la progresul în sustenabilitate și a aduce România la un consum echilibrat al resurselor naturale, alții nu sunt atât de activi în privința acestui subiect.
Pentru a afla mai multe despre comportamentul românilor la nivel de sustenabilitate și despre problematica colectării separate a deșeurilor de ambalaje, am invitat-o pe Teodora Ghenciu să ne vorbească despre aceste aspecte.
Pe Teodora Ghenciu majoritatea o cunoașteți, cu siguranță, din postura de jurnalist, unul cu mulți ani de experiență, la televiziuni precum PRO TV și Digi 24. Însă de aproape doi ani, Teodora a început un nou parcurs profesional, în zona ecologiei, sustenabilității și protecției mediului. Nu crede că eticheta de activist de mediu, așa cum este prezentată, mai nou, în cadrul evenimentelor la care participă, i se potrivește, spune că pentru titulatura aceasta ar trebui să facă mult mai multe lucruri. Așa că se descrie ca fiind un fost jurnalist care se folosește de experiența acumultă în acest domeniu pentru a le oferi cetățenilor și companiilor informații despre ecologie, economie circulară sau exemple de bune practici CSR. Am povestit cu ea despre toate aceste subiecte și a ieșit un material care suntem siguri că o să vă placă. De ce? Pentru că Teodora, printr-o abordare discretă, te face să te gândești de două ori la responsabilitatea pe care o ai tu față de natură, la comportamentul consumerist pe care l-ai adoptat fără să-ți dai seama, la lumea asta care deși este atât de haotică, poate fi un pic oprită și ajutată să se schimbe, chiar prin micile noastre acțiuni responsabile, de zi cu zi.
FEPRA: Teodora, am vrea să te rugăm să ne povestești câte ceva despre proiectele tale legate de mediu și sustenabilitate în general. Și, bineîntețeles, să ne povestești cum ai ajuns de la jurnalism la acest capitol profesional?
Teodora Ghenciu: Acum am în desfășurare o campanie axată pe medicamentele expirate. Care sunt deșeuri periculoase și nu trebuie aruncate la grămadă cu alte tipuri de deșeuri. Însă nu toată lumea știe acest lucru și încerc, pe de o parte, să fac ca acest mesaj să ajungă la cât mai mulți oameni, iar pe de altă parte, îmi doresc să fac demersuri pentru ca legea care prevede ca aceste medicamente să fie predate în farmacii să se prezinte într-o manieră mai clară. Pentru că așa cum arată legislația, în prezent, se pare că le permite farmaciilor să nu primească pastilele expirate de la populație și nici să fie trase la răspundere.
Ca parte a demersului Teodorei, acest formular poate fi completat de toți cei care au încercat să ducă la farmacie medicamente ieșite din termen, dar au fost refuzați sau au fost puși să scrie procese verbale greoaie. Importanța de a schimba legea o motivează pe aceasta să adune cât mai multe semnături, chiar dacă acest număr înseamnă și 1000 de oameni nemulțumiți.
FEPRA: Când te-ai hotărât că trebuie să faci ceva în direcția asta?
Teodora Ghenciu: Campania asta a început, cumva, de la sine. Nu am premeditat-o. S-a întâmplat pur și simplu că după ce am postat pe pagina mea de Instagram o poză cu două pungi de medicamente expirate pe care le-am dus la farmacie – să primesc multe mesaje de la oameni care îmi spuneau că ei nu au reușit să facă asta. Am facut apoi un experiment, am fost eu însămi la alte cinci farmacii, cu alte pastile care aveau termenul de valabilitate depășit, să văd ce se întâmplă. Am publicat experimentul acesta pe canalul meu de Youtube și iarăși au început să-mi scrie mai multe persoane că și ele au pățit la fel. Au fost trimise la plimbare. Și așa am ajuns să descopăr că acesta este, de fapt, un fenomen, în toată țara.
Conform spuselor Teodorei Ghenciu, ,,multe dintre farmacii nu primesc medicamente expirate, deși sunt obligate să o facă”. Drept urmare, aceasta a simțit că trebuie să ia măsuri în această privință.
Teodora Ghenciu: Sigur că impulsul acesta are legătură, cel mai probabil, cu formarea mea de jurnalist. În ultimul an și jumătate, la Digi 24, am avut șansa să pot realiza propria emisiune, cu teme pe care eu credeam că e musai să le aduc în fața publicului. Cum ar fi deșeurile care ne sufocă, cerșetoria pe care o vedem la tot pasul, corupția la orice colț de stradă, poluarea aerului, ritmul haotic în care se construiește – toate având legătură cu dezvoltarea durabilă pe care noi încercăm să o construim în această țară.
FEPRA: Așadar, cumva, în așa fel a intrat sustenabilitatea în viața ta…
Teodora Ghenciu: Da, sustenabilitatea am descoperit-o în timp ce filmam pentru unul dintre aceste subiecte, respectiv pentru un reportaj despre risipa alimentară. Atunci am aflat că sustenabilitatea este, mai pe românește, dezvoltarea durabilă – care înseamnă, până la urmă, utilizarea resurselor într-un mod responsabil, astfel încât să nu fie afectate generațiile viitoare. Iar de atunci descopăr cum se traduce sustenabilitatea în viața noastră de zi cu zi.
Teodora ne-a mărturisit că în 2018, a avut o revelație referitoare la toate subiectele care i se păreau importante de adus la televizor, și anume faptul că acestea erau importante și pentru ONU.
Teodora Ghenciu: Exista o strategie în acest sens și ținte clare de atins. Și încet, încet nu mi s-a mai părut suficient să fac o emisiune la TV și am vrut să mă dedic total acestei mișcări de schimbare de paradigma. Pentru că despre asta este vorba. Asistăm la o a treia revoluție. După Revoluția Agricolă și Revoluția Industrială. Că vrem sau că nu vrem, cu toții vom fi nevoiți să ne adaptăm la schimbarea către o dezvoltare durabilă, către un alt mod de a face economie, comerț, de a consuma și de a trăi. Numai ca eu nu vreau să mă ia prin surprindere schimbarea, ci vreau să fiu parte din ea. Motto-ul emisiunii pe care o realizam era chiar acesta: ,,Schimbarea începe cu noi”.
Pentru fiecare subiect, Teodora este una dintre acele persoane care preferă să caute soluții la îndemâna tuturor, ce pot fi aplicate astfel încât ,,să nu mai trăim atât de des sentimentul că nimic nu se rezolvă în România și că este o țară din care mai bine am pleca.”
Pentru ca tranziția către o economie circulară, verde, mai putin poluantă, cu un stil de viață sustenabil și un mod de a face business mai responsabil – să poată fi facută mai rapid și mai ușor, Teodora a început să lucreze la construirea unui proiect online, o platformă, ,,care va veni în ajutorul oamenilor și companiilor”. Aceasta ne-a mărturisit că își dorește cu nerăbdare să poată prezent acest proiect cât mai curând.
FEPRA: Ești un promotor al stilului de viață care presupune un consum echilibrat, în așa fel încât să nu epuizăm toate resursele naturale. Care crezi că este principala problemă, în România, la acest capitol și cum am putea să îmbunătățim lucrurile?
Teodora Ghenciu: Așa este, mă folosesc de rețelele sociale Instagram si Facebook pentru a încerca să îi inspir pe oameni să ducă o viață mai responsabilă. În primul rand, prin exemplul personal. Însă sunt conștientă că România este încă o țară cu un mare decalaj între mediul rural și cel urban. Așadar, atunci când vorbesc despre un consum echilibrat, știu că mai degrabă mă adresez oamenilor care locuiesc la oraș. Care muncesc mult, de dimineața până seara și care, fără să-și dea seama, au căzut în capcana consumerismului.
Teodora ne mărturisește că și ea a trecut printr-o etapă asemănătoare, când puținul timp rămas după programul de muncă o îndemna ,,să cumpere totul de-a gata”. Salată deja spalată și ambalată în pungi de plastic. Micul dejun gata pregătit, iaurt într-o cutiuță și cereale în altă cutiuță sunt doar câteva dintre exemplele oferite de aceasta în a exemplifica situația în care am ajuns, aceea de a cheltui mai mulți bani pe ambalaje, decât pe alimente.
Teodora Ghenciu: Apoi, am căzut cu toții pradă industriei de modă. Și am ajuns să cumpăram haine și încălțăminte pe care uneori nici nu mai apucăm sa le purtăm pentru ca s-au demodat. Tot din lipsă de timp, dar și pentru că industria a făcut astfel încât produsele noi să fie uneori mai ieftine decât o reparație, noi nu mai reparăm. Nu mai repară nimeni nimic. Nu mai avem ateliere. Nu mai avem meseriași. Există o singură soluție. Să ieșim de pe pilot automat. Să începem să fim conștienți de viața noastră. De ceea ce consumăm, purtăm, cumpăram și aruncăm.
FEPRA: Apropo de aruncat. Dacă vorbim de sustenabilitate, atunci nu putem să nu aducem în discuție și problematica colectării separate a deșeurilor de ambalaje. Intenționezi să implementezi ceva proiecte în zona aceasta, pe viitor? Sau ce motode eficiente vezi tu pentru a putea stimula cetățenii să facă colectare separată, iar autoritățile să se implice mai mult?
Teodora Ghenciu: Eu militez, în primul rând, pentru renunțarea pe cât posibil la ambalaje. În special la cele din plastic sau amestecuri de materiale, de cele mai multe ori nereciclabile. Așa numitul concept “zero waste” sau “zero deşeuri”. Însă știu că este foarte greu să ajungi la o astfel de performanță, de a nu mai avea deloc deșeuri, așa că următoarea idee pe care încerc să o împărtășesc oamenilor este aceasta: dacă nu am cum să evit ambalajul, măcar să am grijă ca el să fie reciclabil. Si dacă se poate și reciclat. Apoi, să aleg întotdeauna sticla și cartonul în locul plasticului. Toate soluțiile pe care le-am găsit eu până acum le voi centraliza pe platforma online la care v-am spus că lucrez.
În acest contex, Teodora este de părere că educația trebuie să devină punctul central pentru a stimula cetățenii să separe deșeurile care pleacă din casa lor. Una dintre surprizele de care a avut parte și pe care aceasta ni le-a mărturisit a fost constatarea faptului că ,,oameni cu școli înalte, facultăți și funcții de conducere nu știau că plasticul se spală înainte de a fi aruncat”. Din nou, aceasta revine cu imporanța unei educații de specialitate, iar pentru inexistența ei acești oameni nu ar avea nici o vină.
Teodora Ghenciu Faptul ca această informație nu a ajuns la ei până acum este doar o dovadă a importanței pe care statul român, media, noi toți, am acordat-o subiectelor de mediu. Și nici macăr nu mai contează a cui e vina. Important este ce facem de acum încolo, acum că suntem în plină criză climatică. Ce fac eu, de mâine, diferit? Eu cetățean, eu CEO de companie, eu patron de firmă mai mică, eu primar, eu politician, eu șef de instituție publică. Apoi, dincolo de educație, este nevoie și de implicare. Prea des văd că suntem nemulțumiți de autorități, de locul unde trăim, dar nu facem nimic. Rămânem inerți. În momentul în care o să începem să tragem la răspundere autoritățile că nu iși fac treaba și o să începem să ne și unim în acțiunile noastre de tragere la răspundere, atunci o să avem șanse mai mari să schimbăm ceva.
FEPRA: Cât de sustenabil este comportamentul românilor în acest moment și cum vezi în viitor o dezvoltare durabilă în zona de ecologie și protecție a mediului?
Teodora Ghenciu: Greu de spus cât de sustenabilă este gândirea românilor. Dar cel puțin intenția cred că există. Și asta mă bucură și mă face încrezătoare. Un sondaj făcut de Comisia Europeană, anul trecut, arată că 87% dintre cetățenii români consideră protecția mediului importantă pentru ei. De aici trebuie să plecăm. De la preocuparea românilor de a trăi într-un mediu mai curat, mai puțin poluat. Și să vedem fiecare dintre noi, autorități, industrii, mediul de business, cetățeni, ce putem face pentru ca scopul comun, acela de a trăi până la urmă mai bine, să fie atins.
Conform Teodorei, autoritățile locale ssunt printre insituțiile care ar trebui să creeze sisteme de transport public electrice, eficiente și performante, să împânzească orașele cu parcuri și locuri de recreere. Mai mult decât atât, instituțiile publice și companiile ar trebui să iși propună să facă doar achiziții verzi și să devină “zero deșeuri”.
Teodora Ghenciu: Nu vor reuși să ajungă la zero, cu siguranță, dar măcar vor ști cu toții către ce tind. Industriile să se reinventeze. Să caute soluții sustenabile, încă din faza de prototip, de producție și ambalare. Exemplele pot continua. Soluții există întodeauna. Trebuie doar să ne procupe să le căutăm și să le implementăm.
Sustenabilitatea este un subiect complex, iar dificultatea implementării lui se traduce printr-o serie de factori care diferă de la individ la individ, însă și de la o companie la alta. Pentru a ameliora situația mediului înconjurător, este necesară prioritizarea selectării deșeurilor de ambalaje, dar care ar trebui să fie un pas ulterior reducerii ambalajelor. Aceste schimbări vor avea loc numai în condițiile unei educații pe măsură, iar un rol important în acest proces îl vor avea atât companiile, cât și instituțiile publice. O colaborare strânsă între acești trei piloni ai societății ar trebui să fie soluția către un mediu mai verde.
