Dinamica din sectorul managementul deșeurilor de ambalaje a cunoscut multe schimbări în ultima perioadă, mai ales datorită reglementărilor și noilor ținte propuse de autoritățile în domeniu. Pentru a descoperi dacă acest sector va vedea în continuare schimbări și care vor fi acestea, am stat de vorbă cu Secretarul de Stat, Mircea Fechet. Alte aspecte pe care le-am dezvoltat au fost implicarea actorilor din acest domeniu, economia circulară, sustenabilitate și OIREP-uri, subiecte asupra cărora Secretarul de Stat ne-a oferit informații valoroase, pe care vă invităm să le urmăriți în acest articol.
FEPRA: Cum vedeți dumneavoastră ecologia, cu toate ramurile ei, în această perioadă?
Secretar de Stat: Termenul de ecologie este foarte actual mai ales acum când trebuie să facem față globalizării, crizei economice, securității energetice, schimbărilor climatice sau pierderii diversității sistemelor biologice şi ecologice. Contextul epidemiologic pe care îl traversăm la nivel planetar îi este asociat, prin măsurile restrictive care au fost luate pentru protejarea stării de sănătate a populației, criza economică. Chiar și așa, mai mult ca oricând, sistemele socio-economice trebuie să continue să respecte normele de mediu și cele de sănătate, pentru a nu induce efecte (poluare) care să favorizeze răspândirea virusului SARS-CoV-2.
În ceea ce privește stimularea economică și crearea locurilor de muncă, Secretarul de Stat a menționat și câteva aspecte importante incluse în planurile adresate la nivel European:
Pactul Ecologic European este un element cheie în Planul de redresare a Uniunii Europene (UE), după pandemia COVID -19. România va semna alături de alte 18 state europene Declarația privind utilizarea Pactului Ecologic European, ca urmare a Memorandumului inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Pactul Ecologic European este văzut ca o strategie de creștere pentru UE, în măsură să mobilizeze resurse financiare (cel puţin 1.000 de miliarde de euro în următorii 10 ani), să stimuleze economiile și să creeze noi locuri de muncă în perioada post-criză, accelerând în același timp, tranziția la neutralitatea climatică, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Grupul celor 18 state membre consideră că obiectivul neutralității climatice până în 2050, precum și un cadru puternic de politici, pot asigura un mediu investițional stabil și orientat spre viitor pentru economia UE, ca o condiție prealabilă esențială pentru stimularea economică și crearea de locuri de muncă.
FEPRA: Vor fi schimbări mari după ce vom ieși din pandemie. Ne puteți spune ce se întâmplă cu sectorul managementului deșeurilor? Cum vor fi afectate OIREP-urile în a-și îndeplini țintele, ce vor trebui să facă companiile (producători, importatori) care au obligația de a recicla ambalajele, ce va fi schimbat pentru cetățeni?
Secretar de Stat: Având în vedere faptul că directivele europene, pe fondul pandemiei COVID-19, nu sunt supuse modificării și/sau completării, după caz, Comisia Europeană (CE) se așteaptă ca toate statele membre să își îndeplinească obligațiile asumate sau cele care decurg din directivele europene.
Astfel, Secretarul de Stat a subliniat importanța eforturile necesare ale părților implicate în implementarea obligațiilor privind răspunderea extinsă a producătorului:
Este necesar ca toți factorii implicați în domeniu, cum ar fi autoritățile publice locale, organizațiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului etc, să realizeze faptul că îndeplinirea obiectivelor și conformarea cu prevederile europene va însemna un efort deosebit atât în contextul pandemiei COVID-19, precum și după depășirea acestei perioade. Pe de altă parte, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cazul în care CE va adopta noi reglementări pe fondul virusului SARS-CoV-2 va depune toate diligențele pentru ca aceste reglementări să fie transpuse în timp util.
FEPRA: Cum vedeți dumneavoastră, ca reprezentant al Ministerului Mediului, conceptul de economie circulară?
Secretar de Stat: Conceptul de economie circulară este strâns legat de protecția mediului și, extrapolând, de conceptul de dezvoltare durabilă. El derivă din necesitatea de a proteja valorile naturale, din nevoia de a exploata rațional resursele, recunoscând că producem și consumăm bazându-ne pe niște resurse care nu o să mai fie.
Secretarul de Stat a adus în atenție motivul principal care ne-a determinat pe toți să luăm decizii radicale, și anume, pericolul major în care se află mediul:
Una din decizii este trecerea de la o economie liniară la o economie circulară, în care valorile naturale sunt pe deplin recunoscute și trebuie protejate, în care producția și consumul trebuie să devină sustenabile. O importanță majoră pentru punerea la punct a unui întreg sistem economic circular îl are orizontul de timp în care ne propunem să aducem schimbări. Trecerea de la o industrie bazată în principal pe producția de materii prime și materiale utile pentru economie și pentru consum la o industrie bazată pe economie circulară în care industria este o ramură care trebuie mobilizată pentru “poluare zero” presupune un efort comun, continuu și susținere financiară pentru asigurarea acestei tranziții.
FEPRA: Sustenabilitatea este un concept prea puțin cunoscut în România, atât pentru companii cât și pentru cetățeni. Cum credeți că se va dezvolta în următoarea perioadă și cum ar trebui să acționam noi, companiile, dar și cetățenii?
Secretar de Stat: Una din cele mai mari provocări cărora trebuie să le facem față este de a transpune principiile dezvoltării durabile în practică, asta înseamnă să înțelegem cu toții că dezvoltarea durabilă nu este un concept ci un mod de viață pe care trebuie să ni-l asumăm. Companiile ar trebui, în primul rând, să acționeze mai responsabil și să depășească faza în care se implică doar în ”campanii sociale”. Pe de altă parte, responsabilizarea exclusiv a companiilor nu poate duce la rezultate semnificative. De aceea, considerăm benefică o responsabilizare partajată între companii și cetățeni, care sunt consumatorii direcți ai respectivelor produse. Această responsabilizare partajată, în care putem include și autoritățile publice locale, ar putea fi răspunsul la eforturile României de conformare cu angajamentele asumate la momentul aderării la UE.
FEPRA: Revenind la managementul deșeurilor de ambalaje. Cum vedeți dumneavoastră că se face colectarea selectivă în România anului 2020? Ministerul Mediului ia în calcul derularea unor campanii naționale pentru cetățeni cu privire la informarea și conștientizarea colectării selective?
Secretar de Stat: Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD) a fost conceput în vederea îndreptării României către o societate a reciclării. Planul de acțiune al PNGD cuprinde măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor. Printre acestea se numără: creșterea gradului de colectare separată a deșeurilor reciclabile pe trei fracții (hârtie și carton; plastic și metal; sticlă) astfel încât să se asigure o rată minimă de capturare de 52% în fiecare județ și în Municipiul București – termen 2020; extinderea la nivel național a sistemului de colectare a deșeurilor reciclabile din poartă în poartă, în special pentru deșeurile de hârtie și carton, plastic și metal în zona urbană, cu asigurarea unei rate minime de colectare a deșeurilor reciclabile în fiecare județ și în Municipiul București de 75% – 2025.
Secretar de Stat: Aceste măsuri au ca responsabili autoritățile publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară și operatorii de salubrizare. Motoarele colectării separate sunt implementarea principiului ”plătește pentru cât arunci” și tariful diferențiat pentru populație. Pe măsură ce aceste instrumente economice se aplică la nivelul fiecărei administrații locale, vom vedea că rata de colectare și implicit cea de reciclare vor crește semnificativ. În ceea ce privește educația și conștientizarea populației, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a fost mereu preocupată, astfel că în anul 2018 a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 991 din 22.11.2018 Ordinul nr. 1196/2018 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului vizând educația și conștientizarea publicului privind gestionarea deșeurilor.
Programul menționat de Secretarul de Stat are în vedere conștientizarea publicului cu privire la colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, a deșeurilor de echipamente electrice și electronice, a deșeurilor voluminoase și a deșeurilor din construcții și desființări. În același timp, programul vizează și conștientizarea publicului cu privire la drepturile și obligațiile care revin persoanelor fizice în circuitul gestionării deșeurilor, precum și cu privire la posibilitățile de colectare existente la nivel local.
FEPRA: Cât de important considerați că este rolul OIREP-urilor în acest sector?
Secretar de Stat: Putem afirma că rolul producătorilor organizați sub forma unor OIREP-uri este esențial în domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor de ambalaje. Pe de altă parte, trebuie precizat faptul că în conformitate cu prevederile legale în vigoare, OIREP-urilor le-au fost atribuite responsabilități financiare, dar și responsabilități organizatorice. În concluzie, putem considera că rolul OIREP-urilor în România este unul semnificativ, în măsura în care această formă de îndeplinire a răspunderii extinse a producătorilor se materializează prin atingerea constantă a obiectivelor naționale asumate prin PNGD.
Atingerea constantă a obiectivelor de gestionare a deșeurilor este un aspect esențial în buna funcționare a sistemelor socio-economice ale societății de astăzi. Printr-o informare și educare corespunzătoare, societatea românească ar putea avansa în procesul de dezvoltare durabilă, astfel încât să ne putem alinia cu alte țări din Europa care se situează mai bine în privința acestui aspect. Pentru a reuși să ne atingem anumite obiective ce țin de ecologie, atât indivizii, cât și instituțiile și companiile trebuie să aducă un aport semnificativ în acest proces.
