Conceptul de dezvoltare durabilă nu este destul de cunoscut, în România. În alte țări din Europa, dezvoltarea durabilă este o prioritate importantă în politicile economice, educaționale sau sociale, așa că elevii învață încă de pe băncile primilor ani de școală ce înseamnă și cât este de important acest concept. Așa se explică faptul că cetățenii altor țări respectă, de exemplu, regulile de colectare selectivă, au grijă de mediul înconjurător sau încearcă să nu facă risipă de resurse pentru a nu afecta generațiile viitoare.
Cum la noi în țară dezvoltarea durabilă a început să fie discutată, la modul serios, abia în urmă cu 4 ani, așa se explică faptul de ce suntem pe ultimele locuri la colectarea separată a deșeurilor, de ce guvernanții nu acționează într-un mod sustenabil și durabil, de ce nu avem politici de sănătate bine dezvoltate sau de ce cetățenii din România își proiectează acțiunile în orizonturi apropiate de timp, fără să le pese ce se întâmplă cu mediul înconjurător peste ani.
Am stat de vorbă despre dezvoltare durabilă cu fostul Ministru al Mediului, László Borbély, actualmente Consilier de Stat și Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Secretariatului General al Guvernului României. În anul 2017 a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, așa că am vrut să aflăm unde se situează România la acest capitol, ce s-a făcut în toți acești ani, dar mai ales care vor fi direcțiile pentru anii viitori.
FEPRA: Domnule Borbély, am vrea să începem cu o întrebare foarte simplă și anume să ne spuneți ce ar trebui să înțeleagă românii din conceptul de dezvoltare durabilă?
László Borbély: Dezvoltarea durabilă presupune un efort comun al tuturor cetățenilor și autorităților pentru ca toți cei care vin după noi să aibă o viață mai bună, cu resurse naturale suficiente pentru a trăi pe o planetă locuibilă. Așadar, să avem cumpătare în tot ceea ce facem, să construim și să dezvoltăm sustenabil fără a periclita mediul, sănătatea sau bunăstarea noastră și a generațiilor viitoare. Din păcate, datorită unor motive mai mult sau mai puțin obiective, s-a făcut puțin față de ambițiile trecute în Agenda 2030 adoptată de ONU și da, avem un oarecare decalaj, însă încercăm să-l recuperăm.
FEPRA: Cunoaștem cu toții decalajele, care constau, în primul rând, într-o lipsă de priorități durabile în agendele și politicile publice, așa că vă rugăm să ne spuneți cum încercați să recuperați aceste decalaje și ce anume concret dezvoltă departamentul pe care îl coordonați?
László Borbély: Sunt 17 obiective și 169 de ținte care trebuiesc parcurse și implementate până în anul 2030, conform Agendei. În primul rând, din 2018, România are o Strategie de Dezvoltare Durabilă revizuită. Spun revizuită, pentru că a existat un document conceput în anul 2009, dar care a fost abandonat la un moment dat și mai ales, care nu a fost implementat. Așadar, când s-a înființat departamentul, am început de la zero cu foarte multe lucruri din acest domeniu.
La aproape 4 ani de la înființarea acestui departament, László Borbély spune că există acum un comitet interdepartamental și noi instituții care pot ajuta la implementarea obiectivelor din Agenda 2030.
László Borbély: Pregătim curând un raport care va fi prezentat în Parlament și în care se vor răgăsi toate acțiunile derulate în tot acest timp. Am reușit să înființăm un consiliu consultativ, în care ni s-au alăturat reprezentanți ai mediul academic și ai tuturor zonelor de dezvoltare națională, cum, de asemenea, avem și o coaliție a devoltării sustenabile, cu 24-25 de ONG-uri care ne vor fi repere în comunicarea cu societatea civilă. Există unele hub-uri cu 2, 3 oameni la fiecare institut sau minister, care formează echipe transectoriale, avem un proiect pe fonduri europene pentru implementarea agendei și un plan de acțiune care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2030. Ne propunem să avem și un cod al sustenabilității în care vor fi trecute toate acțiunile durabile care s-au dezvoltat în domenii precum mediu, tehnologie avansată, corupție, sănătate și altele. Așadar, considerăm că din punct de vedere al implementării agendei 2030 suntem în grafic.
FEPRA: Ce ne-a lipsit de avem aceste decalaje, ne întrebăm cum ar fi arătat dezvoltarea durabilă astăzi și cât de departe am fi ajuns?
László Borbély: Ne-au lipsit viziunea și educația holistică. Fără viziune nu poți să mergi mai departe, sau poți, dar o faci greșit fără să ții cont de elementele legate de mediu, social, economic și fără a avea analize foarte bine fundamentate. Iar dacă procedezi în felul acesta este normal ca undeva să se producă o ruptură, să nu avem consistență și sustenabilitate în proiecte pe termen lung.
FEPRA: Care sunt cele mai importante obiective, din punctul dumneavoastră de vedere?
László Borbély: Răspund ferm, așa cum am făcut-o de fiecare dată când am fost întrebat care sunt obiectivele prioritare și importante: educația și sănătatea. La educație nu am putut să insuflăm, până acum, conceptul de dezvoltare durabilă, atât de mult pe cât ne-am fi dorit. Avem lacune în a pregăti copiii pentru viață. Pentru că da, a pregăti copiii pentru viață, încă din școală, presupune să le vorbim despre concceptul de dezvoltare durabilă cu toate ramurile lui.
Un astfel de exemplu, oferit de fostul Ministru al Mediului, László Borbély, este că prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, s-a început transmiterea de materiale și informații către școli și inspectorate, informații care ulterior să ajungă la copii. Acesta ne-a mărturisit că încă nu există o implicare în această direcție, deoarece încă există reticiență. O soluție pe care o vede fostul Ministru al Mediului este ca instituțiile să pună mai mult accent în pregătirea elevilor pentru a avea o gândire durabilă, ,,așa cum se întâmplă în Europa și Occident”, și mai puțin pe materiile de bază oferite ca suport.
FEPRA: Ați anunțat public că susțineți și încurajați ca în România să existe meseria de expert în dezvoltare durabilă. Puteți să dezvoltați despre ce este vorba?
László Borbély: Am în fața mea o broșură despre dezvoltare durabilă, cu exemple de bune practici din alte țări, despre rolul de expert în dezvoltare durabilă. Care este rolul unui astfel de expert în instituții, ce atribuții și sarcini are și cum cu ajutorul unor astfel de experți țările au avut o dezvoltare semnificativă. Asta ne-am dori să aibă și România. Astfel că am discutat cu consiliul rectorilor, pentru că universitățile pot fi actori activi. Suntem în faza în care cam în 2,3 luni va fi posibil începerea acestor cursuri. Legat de sensibilizarea instituțiilor de a accepta acești experți, probabil vom ajunge să avem un memorandum pentru ca instituțiile centrale și locale să fie obligate cumva sau să înțeleagă că au nevoie de un astfel de expert în activitatea lor.
FEPRA: Cum vedeți dumneavoastră, prin departamentul pe care il coordonați, problema reciclării și valorificării deșeurilor de ambalaje și a țintelor naționale scăzute?
László Borbély: Suntem cu mult rămași în urmă, nu mai comentez aspectele acestea, pentru că important este ce vom face de acum înainte. Avem nevoie, desigur, de experți și proiecte care să fie construite sustenabil, de politici care să ajute cetățeanul atât în a înțelege de ce este important să facă colectare separată, cât și în a-l susține, oferindu-i infrastructura necesară de colectare separată. Avem nevoie de acțiuni și proiecte durabile și de mult efort din partea autorităților.
Pentru a avea progres în direcția dezvoltării durabile, în România este nevoie de mai multe eforturi, în special din partea autorităților care ar trebui să pună la dispoziția cetățenilor, în primul rând, o infrastructură corespunzătoare noilor nevoi ale societății. Însă pentru a ajunge în aceast etapă este, desigur, nevoie mai întâi de specialiști educați corespunzător, care să înțeleagă atât contextul la nivel global, cât și nevoile individuale ale țării și a locuitorilor din România.
