România are nevoie de implementări și inițiative pe mai multe planuri, referitoare la managementul deșeurilor. Nu există un singur actor care să-și asume rolul unei soluții însă crearea unui cadru legal robust este necesar pentru ca managementul deșeurilor să fie implementat de către autoritățile locale, companii private și cetățeni.
FEPRA: Din perspectiva ta, ca reprezentant al uneia dintre cele mai cunoscute ONG-uri de mediu din România, cum vezi activismul din zona de management al deșeurilor?
- Coșuleanu: În momentul de față văd două structuri de organizații. Pe de o parte sunt organizațiile care reprezintă, de fapt, implementarea legislației din punctul de vedere al colectorilor, reciclatorilor și care fac tot felul de activități de lobby şi de advocacy. Altfel, văd organizațiile și ONG-urile care sunt cu focus pe protecția mediului și au componentă de deșeuri, care încearcă să contribuie cumva la reglementarea unei piețe sau a unei legislații, mai mult decât a unei activități în sine.
Andrei Coșuleanu menționează că ONG-urile doresc ca lipsa sistemelor de colectatre să fie sancționată și să existe un cadru legislativ pentru a se putea face acest lucru.
FEPRA: Ce crezi că s-a îmbunătățit în ultimii ani în acest sector, ce anume a rămas la fel și unde consideri că este nevoie de o intervenție rapidă și de un efort colectiv din partea tuturor actorilor din domeniu?
- Coșuleanu: Cu siguranță s-au aflat în ultimii ani mult mai multe informații despre tot ce înseamnă protecția mediului, ce sunt deșeurile și că există o legătură directă între deșeuri și viața fiecărui cetățean din punct de vedere al sănătății, al salvării planetei. S-a înțeles cumva că mediul înconjurător poate deveni foarte nociv în următorii ani dacă nu acționăm. Ce nu am văzut foarte mult a fost o atenție sporită venită din partea autorităților de mediu care se ocupă de segmentul deșeurilor, în sensul în care sunt foarte multe autorități care au contracte de colectare a gunoiului și care nu fac nicio diferență între gunoi și deșeu, nu respectă colectarea separată și în continuare caută tot felul de alternative, unele chiar ilegale, de a băga gunoiul sub preș.
FEPRA: Dacă stai să te uiți la dinamica cu care s-au petrecut lucrurile în ultimii ani, corelată cu ce se întâmplă în prezent, crezi că putem ajunge la 50% rata de reciclare?
- Coșuleanu: Cred că se pot atinge aceste ținte în decursul unui ciclu electoral, exclusiv cu dorința de implicare a factorului guvernamental, cu implicare a ceea ce înseamnă autorități locale, cu implicarea companiilor care reprezintă în mod direct sau indirect problemele legate de mediu și de o campanie foarte mare susținută de Ministerului Mediului, împreună cu organizațiile non-guvernamentale.
Acesta susține că în următorii ani companiile private ar trebui stimulate pentru a folosi ambalaje reciclabile și sustenabile, iar după o perioadă, companiile să fie obligate legal și sancționate în cazul în care nu mențin aceste obligații.
FEPRA: De ce este important ca cetățenii să facă colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje și care sunt beneficiile lor pe termen mediu și lung?
A.Coșuleanu: În primul rând, consider că acest proces ar trebui să devină o normalitate, practicată în rândul cetățenilor. Așa cum plătim factura în fiecare lună la electricitate, ar trebui să fim conștienți și că este în obligativitatea noastră să strângem separat deșeul.
FEPRA: Dar autoritățile, care este obligația lor?
- Coșuleanu: Autoritățile au și ele obligația de a colecta corect deșeul preluat de la populație. Nu ai cum să stimulezi cetățenii să facă colectare selectivă, dacă aceștia din urmă văd cum insăți autoritățile nu respectă regulile. Iar dacă regulile nu sunt respectate, asta atrage după sine o serie de probleme majore cu care ne vom confruna în următorii ani.
Fondatorul Act for Tomorrow menționează că autoritățile trebuie să asigure transparență în privința colectării deșeurilor pentru a convinge și a întări și cetățenilor această realitate.
FEPRA: Cum altfel îi mai putem stimula pe cetățeni să facă colectare separată? Premiile, tombolele, câștigurile pot fi o sursă de convingere pentru aceștia?
- Coșuleanu: Cred că în acest moment avem nevoie de o legislație care să ne arate că deșeurile costă și cred că sistemul de garanție depozit va avea un rol foarte important la nivel național. Pentru că oamenii reacționează cel mau mult la aspectele de ordin financiar, cred că acest sistem de garanție depozit va avea un succes real printre cetățeni. Mai ales dacă acesta va fi exemplar implementat, va fi transparent și folosit facil de cetățeni. Sper că prin acest mecanism să fie îndepărtată eticheta de ,,România nu poate recicla corect și eficient”. Mai sper că prin acest instrument se vor aloca bugete generoase pentru informarea cetățenilor cu privire la importanța colectării selective.
FEPRA: Ca să încheim într-o notă pozitivă, te rog să ne povestești o experiență frumoasă din activitatea ta sau modele de bune practici care crezi că ar trebui replicate.
- Coșuleanu: Mă uit de un an de zile cum reacționează cetățenii care merg la festivaluri și care găsesc acolo infrastructură de colectare selectivă. Un procent din ce în ce mai mare de oameni prezenți acolo își arată intenția de a sorta corect deșeurile pe care le generează. Apoi, știu exemple a unor primării care au început să implementeze sisteme de colectare separată.
Andrei Coșuleanu mai spune că România are nevoie de cât mai multe exemple pozitive, precum unele stimulente emoționale și o contribuție pe mai multe planuri de management al deșeurilor, nu doar despre managementul deșeurilor de ambalaje.
Managementul deșeurilor în România are nevoie de mai multă implicare din partea tutoror, inclusiv al autorităților. Construirea unui cadru legal prin care să fie sancționate părțile care nu respectă un management corect al deșeurilor dar și stimularea celor care urmează un model bun este vitală pentru atingerea unui viitor sustenabil.
