Știai că până în 2050 specialiștii se așteaptă la o creștere de 70% în cantitatea de deșeuri municipale? Principalele tipuri de deșeuri provin de la alimente și din grădinărit, din construcții și demolări, completate de deşeuri miniere, deşeuri industriale, nămol, deșeuri de echipamente electronice și electrice, maşini vechi, baterii, pungi de plastic, hârtie, deşeuri sanitare, mobila veche, etc.
Aceste deșeuri au un impact semnificativ atât asupra mediului, cât și asupra economiei țării, fiind un rezultat al comportamentului de consum și proceselor de producție. În același timp, schimbările demografice sunt și ele un factor cu impact în cantitatea de deșeuri generată. Prin acest articol, ne propunem să aducem o imagine de ansamblu asupra situației tipurilor de deșeuri predominante în anumite sectoare.
Tipurile de deșeuri cel mai des întâlnite în diverse industrii
De exemplu, statisticile europene arată că între 30% și 35% din totalul deșeurilor generate de cele mai dezvoltate țări provin din sectorului de construcție.
În România, documente de referință pentru sistemul de management al deșeurilor sunt Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, cât și în Programul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor (PNPGD). Aceste planuri sunt evaluate cel puțin o dată la 6 ani și sunt monitorizate de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Categoriile care fac obiectul PNGD sunt următoarele:
- Deșeuri municipale;
- Fluxuri speciale de deșeuri: deșeuri de ambalaje, deşeuri alimentare,
- deșeuri de echipamente electrice și electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, vehicule scoase din uz, uleiuri uzate, deșeuri din construcții și desființări, nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate orășenești, deșeuri cu conținut de PBC, deșeuri de azbest;
- Deșeuri rezultate din activitățile unităților sanitare și din activități veterinare;
- Deșeuri industriale;
- Deșeuri din agricultură, silvicultură și pescuit.
1 | Deșeurile municipale
Din totalul deșeurilor municipale raportate în perioada 2010-2014, 72-74% erau deșeuri menajere, 17-18% deșeuri similare (generate de operatori economici și instituții), iar 9-11% deșeuri din servicii publice.
2 | Deşeurile alimentare
Cea mai mare cantitate de acest tip de deșeuri este generată în cadrul sectoarelor de producție primară (agricultură și pescuit), de procesare (industria prelucrătoare), de distribuție (comerț cu ridicata și amănuntul), de servicii alimentare (hoteluri și comunicații), precum și în cadrul gospodăriilor.
3 | Deșeurile de ambalaje
Cu toate că nu există date concrete referitoare la sursa de generare a acestor deșeuri, o estimare a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor arată că deșeurile din industrie și comerț reprezintă aproximativ 40%, iar cele produse de populație și similare reprezintă 60% din totalul deșeurilor de ambalaje.
4 | Deșeurile de echipamente electrice și electronice
Acest tip de deșeuri rezultă din echipamentele puse pe piață de producătorii sau importatorii din România, care trebuie să fie autorizați la Registrul Producătorilor și Importatorilor de EEE. Dintr-un raport ANPM din 2014 (de mentionat ca sursa), rezultă că cele mai mari cantități de deșeuri au fost de tip:
- Aparate de uz casnic de mari și mici dimensiuni
- Echipamenteinformatice și de telecomunicații
- Echipamentele de larg consum
- Echipamente de iluminat
- Unelte electrice și electronice
- Jucării, echipamente sportive și de agrement
- Dispozitive medicale
- Instrumente de supraveghere și control
- Distribuire automate
5 | Deșeurile de baterii și acumulatori
În funcție de tipologia deșeurilor de baterii și acumulatoare generate și colectate, principalele tipuri de baterii și acumulatoare întâlnite sunt cele portabile (categoriile 1 și 2), cele auto (categoria 3) și cele industriale (categoria 4).
6 | Deșeurile medicale
În perioada 2013-2014, cea mai mare cantitate de deșeuri medicale era reprezentată de cele a căror colectare şi eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecţiilor. infecţiilor.
7 | Deșeurile industriale nepericuloase
Acestea sunt cel mai des întâlnite în rândul industriei extractive, industriei prelucrătoare, cât și a celei de producție și furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Conform datelor ANPM, în 2014, cea mai mare pondere o aveau deșeurile rezultate din prelucrarea lemnului și deșeurile din chimie, metalurgie și siderurgie.
Deșeurile industriale periculoase
Cele mai mari cantități de astfel de deșeuri provin din industria extractivă, din industria prelucrătoare și din producția și furnizarea de energie electrică și termică. Cele mai periculoase tipuri de deșeuri sunt:
- Cele ce provin de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale și tratarea pirolitică a cărbunilor;
- Cele ce provin de la modelarea, tratarea mecanică și fizică a suprafețelor metalelor și a materialelor plastice;
- Cele ce provin din procesele termice.
8 | Deșeurile din agricultură, silvicultură și pescuit.
Printre principalele tipuri de deșeuri provenite din sectoarele de agricultură, silvicultură și pescuit se află:
- uleiurile de motor uzate
- alte deșeuri din amestecuri metalice
- anvelope uzate
- deșeuri din materiale plastice, inclusiv deșeuri de ambalaje de plastic
- deșeuri de baterii și acumulatori
- deșeuri din exploatări forestiere
- deșeuri vegetale și de la preparare
- deșeuri de la dejecții și gunoi de grajd.
Cea mai mare pondere în rândul acestor sectoare o au deșeurile vegetale și de la preparare, acestea fiind deseori cele provenite din prepararea diverselor băuturi alcoolice.
Pentru ca situația să poată fi controlată, este necesar ca fiecare companie care produce deșeuri, de orice natură ar fi acestea, să găsească soluții prin care să le gestioneze eficient și să protejeze mediul înconjurător.
Deșeurile și asumarea responsabilității față de mediu în România
Acțiunile ce trebuie luate la nivel european în privința deșeurilor sunt incluse în al 8-lea Program de Acțiune pentru Mediu (PAM), un program ce stabilește obiectivele prioritare pentru mediul înconjurător. Obiectivele prevăzute în PAM sunt:
- Reducerea cantităţilor de deşeuri generate;
- Maximizarea reutilizării şi reciclării;
- Limitarea incinerării la materialele care nu sunt reciclabile;
- Limitarea progresivă a depozitării la deșeuri care nu pot reciclate sau valorificate;
- Asigurarea implementării depline a obiectivelor politicii privind deşeurile, în toate statele membre UE.
Cu toate că există autorități și legislații corespunzătoare care să reglementeze deșeurile generate de întreaga economie de consum, situația reală este una destul de critică, așa cum confirmă și cele mai recente date referitoare la gradul de implementare a directivei UE privind limitarea impactului produselor din plastic. Mai mult decât atât, România a intrat în procedura de infringement odată cu întârzierea transpunerii în legislația națională a 3 directive europene ce aveau termenul în Iulie 2020.
În privința deșeurilor de ambalaje din plastic, în România doar 10% din acestea sunt reciclate, restul de 90% transformându-se într-un factor de poluare, prin depozitarea în gropile de gunoi, deversarea în ape, sau alte moduri de gestionare necorespunzătoare. Dacă restrângem factorul de poluare la zona capitalei, datele arată că Bucureștiul trimite 90% din deșeurile generate la groapa de gunoi, în timp ce alte orașe din Europa prezintă un procent de 20% pentru deșeurile ce ajung la groapa de gunoi.
Astfel, producătorii care pun pe piață produse ambalate sunt din ce în ce mai interesați de soluții pentru gestionarea eficientă a deșeurilor.
Dacă deții o companie, probabil că ai întâmpinat deja dificultăți în îndeplinirea obiectivelor pe care le ai față de mediu. Echipa FEPRA îți sta la dispoziție pentru a te consilia în domeniul mediului, precum și pentru a-ți prelua responsabilitate pentru îndeplinirea țintelor de reciclare și valorificare în condiții de maximă siguranță și eficiență, astfel încât să nu mai fie necesar să plătești penalizări sau amenzi către Administrația Fondului de Mediu.
Nu în ultimul rând, unul dintre obiectivele tale pe termen lung este de a deveni o companie sustenabilă, care contribuie la un viitor mai verde? Intră în legătură cu noi și hai să descoperim cum putem fi mai responsabili față de mediu și de comunitate.
